Figura 1. Ilustrare a diferentelor dintre rezolutiile imaginii la 60 ppi si 240 ppi
Cu cit rezolutia este mai mare, cu atit exista mai multi pixeli intr-o imagine. O rezolutie mare inseamna ca o imagine va contine mai multe informatii, iar detaliile sau tranzitiile dintre culori vor fi mai detaliate, astfel cu cit intr-o imagine exista mai multi pixeli, cu atit imaginea tiparita poate fi mai mare fara a pierde din calitate. Altfel, la o rezolutie mica, unde nu s-au inregistrat destule informatii, o imagine poate aparea pixelata. Numarul de pixeli dintr-o imagine este fix, si de aceea daca o imagine este largita, va scadea rezolutia.
Monitoarele au o rezolutie de 72 dpi, si de aceea majoritatea elementelor grafice de pe internet sunt produse la aceasta rezolutie. De asemenea, imaginile cu o rezolutie mai mica pot fi descarcate mai repede. Rezolutia de 72 dpi nu este potrivita pentru imaginile pentru tipar. Unele reviste se vor tipari la o rezolutie de minimum 300 dpi, dar tipariturile de calitate pot ajunge si la rezolutii de 450 dpi, 600 dpi, sau chiar mai mult.
Pentru imagini reale, tiparite sau afisate pe un ecran, are importanta si numarul de pixeli raportat la lungime, masurat de exemplu in pixeli/mm. Rezolutia optica se exprima cel mai des totusi in pixeli pe inch ("ppi", un inch = un tol = 25,4 mm). De exemplu, imaginile redate grafic pe calculatoare cu sistemul de operare Mac OS au de obicei 72 ppi, iar cele pentru Windows 96 ppi.
Deseori rezolutia digitala a unei imagini din memorie este confundata cu rezolutia optica fizica a unui aparat (ecran, cip electronic din aparatul de fotografiat si filmat digital, scaner etc.) sau si cu rezolutia la tipar (print resolution). In tehnica tipografica s-a folosit dintotdeauna o alta unitate pentru indicarea rezolutiei, si anume numarul de puncte (engleza dots) per inch ("dpi"). Prin natura lor, aceste puncte sunt tot elemente ale imaginii, deci sunt foarte asemanatoare cu pixelii, doar ca sunt mult mai mici.
De multe ori, numarul de dpi al imprimantelor este mult mai mare decat numarul de ppi al imaginii de tiparit. Daca rezolutia tipografica a unei imprimante este de exemplu de 600 dpi, iar imaginea digital? trebuie tiparita cu 96 ppi, atunci pentru fiecare pixel al imaginii vor fi imprimate pe hirtie in medie 6,25 dots (= 600 / 96) pe lungime, ?i 6,25 pe latime, deci in total circa 39 de dots (punctisoare) pe pixel.
O alta masura inrudita cu pixelul este "punctul tipografic" sau "punctul DTP", prescurtat "pt", care este o unitate fundamentala in domeniul DeskTop Publishing (DTP) - tipografia bazata pe digitalizare si computere. Un pt are marimea de 0,3527 mm. De aceea, la o imagine cu 72 dpi, fiecare punct (dot) corespunde exact unui pt (25,4 mm/inch : 0,3527 mm/dot = 72 dpi).
In momentul actual, grafica pe calculator lucreaza cu doua tipuri de imagini: imagini raster si imagini vector
Imaginile raster sunt compuse din pixeli, si vor putea fi reproduse corect numai la o anumita marime. Orice marire a imaginii va face ca rezolutia sa scada, si implicit calitatea imaginii si a detaliilor.
Figura 2. Zona marita a unei imagini raster
Imaginile vector au la baza vectorii, o tehnologie care descrie imaginea printr-un proces matematic, iar ce face ca imaginile vector sa fie diferite fata de imaginile raster este ca pot fi marite la infinit, fara a pierde din rezolutie sau calitate.
Figura 3. Ilustrare a diferentelor dintre imagini raster si vector marite
